Pensiunile agroturistice, sub presiune: peste 111.000 de înnoptări ,pierdute în primele şase luni din 2026

Pensiunile agroturistice din România au înregistrat o scădere de 13,8% a sosirilor şi de 12,7% a înnoptărilor în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit unei analize realizate de BIBI Touroperator pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică - INS, potrivit unui comunicat de presă emis de BIBI Touroperator . Diminuarea cererii interne a determinat evoluţia negativă a segmentului, iar creşterea înregistrată în rândul turiştilor străini nu a fost suficientă pentru a compensa această pierdere, conform comunicatului sursă.

Comparativ cu primul semestru din 2025, pensiunile agroturistice au înregistrat cu 64.368 de sosiri şi cu 111.293 de înnoptări mai puţine. Datele descriu un început de an dificil pentru această componentă a turismului rural, într-un context în care continuă iniţiativele de diversificare a serviciilor şi de finanţare a investiţiilor.

Sosirile turiştilor români au scăzut de la 438.915 în primul semestru din 2025 la 374.358 în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de 14,7%. Înnoptările acestora s-au redus cu 13,7%, de la 824.042 la 711.411.

Românii au generat aproximativ 93,2% din totalul sosirilor în pensiunile agroturistice în primele şase luni din 2026. Această pondere evidenţiază dependenţa segmentului de cererea internă şi relevanţa măsurilor care pot susţine accesul populaţiei la vacanţe în România.

În mai multe rânduri, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism - ANAT a semnalat presiunile exercitate asupra turismului intern de reducerea valorii voucherelor de vacanţă şi de creşterea costurilor. Asociaţia a solicitat menţinerea şi extinderea acestui instrument, la valori care să acopere măcar inflaţia.

Sosirile turiştilor străini au crescut cu 0,7%, de la 27.081 la 27.270, iar înnoptările acestora au avansat cu 2,6%, de la 52.115 la 53.453. Evoluţia este pozitivă, însă dimensiunea acestui segment rămâne prea mică pentru a compensa declinul cererii interne.

Un rezultat mai favorabil a fost consemnat în iunie, când sosirile străinilor au crescut cu 12,4%, iar înnoptările lor cu 22,3% faţă de aceeaşi lună din 2025. Rezultatul unei singure luni nu poate fi însă extins la întregul an.

Totalul sosirilor s-a menţinut sub nivelul anului precedent în fiecare dintre cele şase luni analizate. Scăderile au fost de 18% în ianuarie, 14% în februarie şi 19,8% în martie. Ulterior, decalajul s-a redus treptat, la 14,6% în aprilie, 11,5% în mai şi 8,8% în iunie.

Înnoptările au urmat o evoluţie asemănătoare. După diminuări de 19,4% în ianuarie şi 19,9% în martie, scăderea s-a situat la aproximativ 8,4% atât în mai, cât şi în iunie. Atenuarea declinului spre finalul semestrului indică o apropiere de rezultatele anului precedent, dar nu o recuperare a pierderilor acumulate.

Raportarea înnoptărilor la sosiri arată o durată medie a şederii de aproximativ 1,90 nopţi în primul semestru din 2026, faţă de 1,88 nopţi în aceeaşi perioadă din 2025. Prin urmare, scăderea înnoptărilor este asociată reducerii sosirilor, fără o scurtare a şederii medii la nivelul întregului segment.

Evoluţia pensiunilor agroturistice se înscrie într-un context european în care turiştii îşi planifică mai prudent călătoriile. Raportul European Travel Commission pentru primăvara şi vara anului 2026 indică, în pieţele analizate, intenţii de călătorie ridicate, dar mai puţine deplasări şi bugete mai moderate. În România, datele privind pensiunile agroturistice evidenţiază o particularitate: durata medie a şederii a rămas aproape neschimbată, în timp ce sosirile s-au redus. Rezultatele indică astfel o diminuare a circulaţiei turistice în acest segment, fără să permită stabilirea dacă aceiaşi clienţi călătoresc mai rar sau dacă s-a restrâns numărul persoanelor care aleg aceste unităţi.

Potrivit datelor privind capacitatea de cazare puse la dispoziţie pentru această analiză, la 1 septembrie 2026 existau la nivel naţional 1.716 pensiuni agroturistice, cu 18.050 de locuri. Media rezultată, de aproximativ 10,5 locuri pe unitate, evidenţiază dimensiunea redusă a structurilor cuprinse în această evidenţă.

Tendinţa de scădere evidenţiată de datele INS se regăseşte şi în portofoliul BIBI Touroperator, unde cererea pentru vacanţe în destinaţiile rurale din România s-a diminuat faţă de anul precedent. Evoluţia rezervărilor prin touroperator este astfel în concordanţă cu direcţia observată la nivel naţional în segmentul pensiunilor agroturistice, chiar dacă cele două surse acoperă structuri de cazare şi modalităţi de rezervare diferite.

În acest context, BIBI Touroperator consideră că susţinerea turismului rural presupune atât stimularea cererii interne, cât şi dezvoltarea unor oferte atractive, care să asocieze cazarea cu gastronomia locală şi activităţile specifice destinaţiei.

Gastronomia locală poate completa oferta de cazare

O direcţie de dezvoltare este asocierea cazării cu gastronomia locală, activităţile în natură şi descoperirea patrimoniului comunităţilor. În iulie 2026, existau 740 de Puncte Gastronomice Locale în 39 de judeţe. Tot atunci, 13 PGL-uri au fost recunoscute ca exemple de bună practică în cadrul reţelei „România Tradiţiilor Creative”, la un eveniment organizat la Muzeul ASTRA din Sibiu.

Gastronomia locală oferă pensiunilor posibilitatea de a construi experienţe care depăşesc serviciul de cazare. Colaborarea cu Punctele Gastronomice Locale, producătorii şi meşteşugarii poate transforma o şedere într-un program de descoperire a destinaţiei. Pentru valorificarea acestei oportunităţi, BIBI Touroperator consideră importante prezentarea clară a activităţilor, a serviciilor incluse şi a costului total, astfel încât turistul să îşi poată organiza vacanţa în funcţie de buget şi de interese.

„În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile şi munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung şi la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meşteşugar sau la ghidul local. De aceea, susţinerea vacanţelor în România înseamnă şi susţinerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanţă predictibile, de promovare constantă şi de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte: o masă cu produse locale, o drumeţie, un atelier, o poveste a locului. Gastronomia şi ospitalitatea sunt atuuri pe care trebuie să le transformăm în experienţe bine organizate, uşor de găsit şi de rezervat. Iar creşterea interesului turiştilor străini trebuie cultivată, fără să uităm că turistul român susţine astăzi cea mai mare parte a acestui segment”, declară Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT şi preşedinte BIBI Group4Travel.

Bucovina, Maramureş, Bran-Moieciu şi zona Sibiului ocupă primele poziţii între destinaţiile rurale solicitate de clienţii BIBI Touroperator. Rezervările se fac tot mai aproape de data plecării, prin solicitări de tip last minute. O excepţie o reprezintă pachetele pentru sărbători, în special Crăciunul şi Revelionul, pentru care turiştii îşi asigură locurile cu luni înainte.

Clienţii solicită cel mai frecvent micul dejun, iar pentru pensiunile din zone mai izolate preferă demipensiune cu mese tradiţionale sau cer informaţii despre accesul la Punctele Gastronomice Locale din apropiere. Posibilitatea de a lua masa la destinaţie devine astfel un element important în alegerea cazării şi în organizarea sejurului.

Interesul se extinde şi către activităţile din afara pensiunii. Plimbările cu trăsura şi vizitele la ateliere meşteşugăreşti se regăsesc între experienţele opţionale solicitate. Pentru operatorii locali, aceste preferinţe reprezintă o oportunitate de a completa cazarea cu servicii care îi apropie pe turişti de viaţa şi tradiţiile autentice ale comunităţii..

Ofertele care combină cazarea cu mese tradiţionale, activităţi şi experienţe locale pot susţine atractivitatea destinaţiilor şi pot oferi motive pentru prelungirea şederii. Efectele trebuie urmărite în datele privind circulaţia turistică, alături de evoluţia capacităţilor şi a gradului de ocupare. Pentru pensiunile agroturistice, provocarea este transformarea acestor oportunităţi în rezervări şi înnoptări.